Târgul de Fete de pe Muntele Găina
Există în tradiţia popoarelor lumii, locuri care au atras dintru-nceput, locuri unde legendele, miturile sau ritualurile plasau divinităţi. Un asemenea loc - simbol, situat în inima Apusenilor, este Muntele Găina.
La altitudinea de 1467 m, într-o frumoasă poiană înconjurată de păduri de brad, se organizează, din vremuri străvechi, în fiecare an, n cea mai apropiată duminică de ziua de 20 iulie, "Târgul de fete de la Găina".
Urcarea se poate face cu maşina pe un drum amenajat, sau pe vechile poteci care pornesc din comuna Avram Iancu, traversează Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec Pâraul Rece şi Dealul Muncelului şi ajung la vârf în circa o oră şi jumătate.
Locuitorii din văile Apusenilor - Valea Crişului, Valea Arieşelor - şi din parţile Bihorului se adunau aici pentru a face schimb cu produsele specifice. Datorită distanţelor mari între aşezări, cât şi dificultăţilor impuse de relieful muntos accidentat, târgul avea o mare importanţă socială, făcând posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate.
Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi veniţi special în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu "strigături", veritabile probe de măiestrie şi iscusinţă, iar fetele "se luau", nu se cumpărau.
Despre Târgul de fete de pe Muntele Găina ne relatează şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa "Moţii": "Doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de Sus şi doi din partea moşilor crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni în timpul târgului. Linia este trasă astfel că moţii se aşează în partea de către apus. Până la ora zece dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor casnice şi agricole fabricate de ei.
După ce s-a terminat cu târguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească la iarbă verde şi să se adune în jurul lăutarilor care cântă lângă un butoi de ţuică de cireşe. Apoi, deodată se încinge jocul peste întreg târgul şi vezi grupuri separate, formate din moţi şi crişeni care, în sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor, joacă hora, adresându-se unii altora prin felurite chiuituri satirice".
Astăzi "Târgul de fete de la Găina" s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării.
Pregătirile pentru târg se fac cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi se face în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seara.
Pentru turişti, târgul mai oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zarand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare.Pe Găina nu se vând fete. Poate nici nu s-au vândut vreodată. De fapt, este vorba despre altceva: o sărbătoare a tuturor moţilor în care mii de tineri, fete şi băieţi, joacă, petrec şi cântă acompaniaţi de frumuseţea peisajelor, care surprind şi topesc chiar şi cele mai îngheţate inimi.
La altitudinea de 1467 m, într-o frumoasă poiană înconjurată de păduri de brad, se organizează, din vremuri străvechi, în fiecare an, n cea mai apropiată duminică de ziua de 20 iulie, "Târgul de fete de la Găina".
Urcarea se poate face cu maşina pe un drum amenajat, sau pe vechile poteci care pornesc din comuna Avram Iancu, traversează Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec Pâraul Rece şi Dealul Muncelului şi ajung la vârf în circa o oră şi jumătate.
Locuitorii din văile Apusenilor - Valea Crişului, Valea Arieşelor - şi din parţile Bihorului se adunau aici pentru a face schimb cu produsele specifice. Datorită distanţelor mari între aşezări, cât şi dificultăţilor impuse de relieful muntos accidentat, târgul avea o mare importanţă socială, făcând posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate.
Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi veniţi special în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu "strigături", veritabile probe de măiestrie şi iscusinţă, iar fetele "se luau", nu se cumpărau.
Despre Târgul de fete de pe Muntele Găina ne relatează şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa "Moţii": "Doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de Sus şi doi din partea moşilor crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni în timpul târgului. Linia este trasă astfel că moţii se aşează în partea de către apus. Până la ora zece dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor casnice şi agricole fabricate de ei.
După ce s-a terminat cu târguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească la iarbă verde şi să se adune în jurul lăutarilor care cântă lângă un butoi de ţuică de cireşe. Apoi, deodată se încinge jocul peste întreg târgul şi vezi grupuri separate, formate din moţi şi crişeni care, în sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor, joacă hora, adresându-se unii altora prin felurite chiuituri satirice".
Astăzi "Târgul de fete de la Găina" s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării.
Pregătirile pentru târg se fac cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi se face în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seara.
Pentru turişti, târgul mai oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zarand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare.Pe Găina nu se vând fete. Poate nici nu s-au vândut vreodată. De fapt, este vorba despre altceva: o sărbătoare a tuturor moţilor în care mii de tineri, fete şi băieţi, joacă, petrec şi cântă acompaniaţi de frumuseţea peisajelor, care surprind şi topesc chiar şi cele mai îngheţate inimi.